Manastirea Prislop

Manastirea Prislop a devenit un loc de pelerinaj pentru sute de romani ce ii calca pragul zilnic indeosebi dupa moartea parintelui Arsenie Boca ingropat aici, cel numit si Sfantul Ardealului, astfel implinindu-se una din profetiile sale in care spunea ca “de la Prislop tara va lua foc”.FotorCreatedAm fost si anul trecut la mijlocul lui februarie si ne-a placut tare mult, asa ca anul acesta am decis sa revenim. Am pornit spre Manastirea Prislop intr-o zi insorita de ianuarie, intamplator sau nu fiind si ziua in care aveam sa mai adaug un an in buchetul celor deja stransi.

Am plecat din Sibiu pe Autostrada Transilvania si am mers aproape 100 km pana in apropiere de Simeria. Pe drum un superb curcubeu ne-a aparut in cale,  un semn ca vremea se va indrepta.IMG_0398_tonemappedIesind de pe autostrada am continuat inca 45 km pe un drum judetean spre municipiul Hunedoara si apoi spre Hateg. La o intersectie, in satul Silvasu de Jos, se vede un indicator ce arata drumul spre manastire.

Drumul ne ofera privelisti frumoase, in mare parte pe culmea dealurilor cu orizont larg deschis spre Valea Streiului si spre Tara Padurenilor, iar din Hateg pana la Silvasu avem depresiunea Hategului, ce se intinde pana la poalele muntilor Retezat. Peste toate se asternuse un strat proaspat de zapada, ningea ca in povesti in momentul in care ne aflam noi pe acele meleaguri.

Drumul, în stare relativ buna, se ingusteaza pe masura ce te apropii de manastire. Din fata vin alte masini ce coboara de la Prislop. Nu este loc pentru doua masini sa treaca lejer una pe langa cealalta. Amabil, fiecare sofer incearca sa-i faca loc celuilalt participant la trafic. Daca s-ar intalni aceasta amabilitate si in traficul din Bucuresti, ar fi intr-adevar o minune…

Ansamblul manastiresc este construit la altitudinea de 580 de metri, intr-o poiana inconjurata de dealuri împădurite cu paduri de stejar, fag, carpen, pin, molid, mesteceni si arbusti, iar în partea stanga, cum pasesti pe poarta inalta a manastirii, sculptata in stejar in stil maramuresean, se vede clopotnita din piatra si lemn ridicata de parintele Arsenie Boca.FotorCreated2Credinciosii vin din toate colturile tarii atrasi de linistea pe care o gasesc aici, la Manastirea Prislop si la mormantul parintelui Arsenie Boca, cel numit si Sfantul Ardealului.

Manastirea Prislop a fost ctitorita de Sfantul Nicodim, iar mai apoi de Domnita Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Voda Basarab din Bucuresti. Refugiata in Ardeal dupa moartea tatalui ei, domnita a auzit de izvorul cu putere vindecatoare de langa manastire, din care a baut si s-a vindecat si a restaurat acest loc in chip de recunostinta.

Biserica a fost incendiata din ordinul generalului Bucow, în timpul tulburarilor religioase din anul 1762, cand calugarii ortodocsi de aici nu au vrut sa treaca la greco-catolicism. In 1948, manastirea redevine ortodoxa, iar Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan, îl aduce personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca, care va restaura locul si o va transforma in manastire de maici.

Insa comunistii au gasit de cuviinta sa alunge maicile din manastire si sa o transforme, in jurul anului 1959,  intr-un azil de bătrâni care a funcționat vreme de 17 ani. Abia în 1976 s-a redeschis manastirea de maici, ele continuand eforturile pentru infrumusetarea locului si pastrarea obiectelor de valoare religioasa. Cinci icoane lucrate de parintele Arsenie Boca, considerat al treilea ctitor al manastirii, impodobesc iconostasul bisericii.

Numele acestei manastiri este si va ramane legat de personalitatea parintelui Arsenie Boca. Pelerinii care vin aici, regasesc momentele de liniște sufleteasca pe care și le doresc. Sunt credinciosi pentru care nu conteaza ca este frig sau canicula, ca ninge, bate vântul sau ploua torential; ei doresc sa-i multumeasca in felul lor lui Dumnezeu pentru ceea ce au primit in dar sau cer ajutor pentru a trece mai usor peste clipele dificile ale vietii.DSC_1791_2_3_tonemappedDSC_1735_tonemappedLa mormantul parintelui se ajunge ușor, pe o potecă de piatră, ce urca din curtea Manastirii prin pădure. Vorbind numai soapta, oamenii urca spre locul despre care se spune ca este plin de o pace aparte. Cat timp stau la rand, citesc rugaciuni sau se roaga. Unora li se poate citi pe buze, altii au ochii inlacrimati. Unii poarta ghivece cu flori, lumanari si cate un obiect al unor apropiati care n-au putut birui drumul pana la Prislop. Inconjurat in permanenta de flori, indeosebi de crini albi, mormantul parintelui Arsenie Boca se afla în cimitirul manastirii.DSC_1736_tonemappedDSC_1750_tonemappedPe langa drumul ce duce la mormant se afla un paraias ce curge linistit si care a fost amenajat tot la indemnul parintelui pe vremea cand a renovat manastirea si locurile dimprejurul sau.DSC_1740_tonemappedPe timpul cat am stat a fost o vreme de poveste, a nins afara fiind un cer aproape senin, iar cand ne-am apropiat de poienita ninsoarea s-a oprit, fiind doar lumina.DSC_1739_tonemappedDSC_1732_tonemappedDSC_1752_tonemappedDSC_1761_tonemapped

DSC_1758_tonemappedAjunsi in dreptul mormantului, erai grabit de o maicuta ce incerca sa faca ordine celor adunati acolo. Te grabea sa spui ce ai de spus si sa pleci cat mai repede, sa aiba si restul timp sa ajunga acolo. Pe de-o parte este de inteles si de respectat, insa pe de alta parte pari ca esti alungat prea repede dintr-un loc pentru care ai strabatut poate sute de km sa ajungi. La fel s-a intamplat si cu florile pe care le-am adus, au fost luate si ni s-au dat inapoi, sa le punem mai incolo de mormant, pentru sunt prea multe acolo si nu poate fi ordine asa. Iarasi inteleg, insa modalitatea in care erau luate unele ghivece si aruncate cat colo nu era nici pe departe sora cu evlavia unei maici. Dar probabil ca fluxul mare de oameni, fiecare cu purtarea sa, te indeamna uneori sa fi asa.

De la mormantul sau se ajunge mai apoi pe o poteca ce coboara pe niste scari abrupte si inguste la chilia Sfantului Ioan. Este o chilie din piatra, sapata in munte, cunoscuta si azi sub numele de “Casa Sfantului“. Se spune ca a trait aici in secolul al XV-lea sau in prima jumatate a secolului al XVI-lea. El a murit foarte devreme din cauza unui vanator care, vazandu-l in gura pesterii si confundandu-l cu un animal salbatic, l-a impuscat. El a fost canonizat in 1992.DSC_1769_tonemappedDSC_1770_tonemappedDSC_1773_tonemappedParintele Arsenie Boca s-a nascut pe 29 septembrie 1910 in localitatea Vata de Sus (Hunedoara). A fost parinte ieromonah, teolog, artist plastic, a fost staret la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus (Sibiu) si apoi la Manastirea Prislop. A fost unul dintre martirii gulagului comunist, inchis la Securitatea din Brasov, dus la Canal, inchis la Jilava, Bucuresti, Timisoara si Oradea.

A contribuit la realizarea in limba romana a Filocaliei, aducand de la muntele Athos, unde a stat cateva luni, copii ale unor manuscrise, pe care le-a predat fostului sau profesor de la Sibiu, Parintele Dumitru Staniloae, cu care colaboreaza la realizarea in limba romana a acestei lucrari. Pe buna dreptate Parintele Dumitru Staniloae il numeste “ctitor de frunte al Filocaliei romanesti”.

Insa in timpul vietii sale, sistemul comunist, speriat de faptul ca deja din 1940 a declansat la Manastirea Sambata de Sus ceea ce s-a numit “miscarea de reinviere duhovniceasca de la Sambata”,  avea sa il hartuiasca toata viata.

Incepand cu anul 1959 comunistii i-au interzis in mod abuziv parintelui activitatea preoteasca. Este scos din monahism, pana la moartea ce a survenit in urma torturilor aplicate de Securitate. Inainte vazator cu duhul el a lasat marturie a chinurilor din care i s-a tras moartea, in scena supliciilor Sf. Stefan Cel Nou, pictata la Biserica din Draganescu, Sfantul Stefan fiind pomenit exact in data mortii Parintelui Arsenie 28 Noiembrie.

O adevarata profetie a sa poate fi intalnita la biserica de la Draganescu, pe care a pictat-o timp de 15 ani. Pe peretii sai pot fi vazute imagini premonitorii strecurate printre scenele biblice: telefonul mobil, turnurile gemene incendiate pe 11 septembrie la New York sau naveta Discovery. Scenele zugravite pe peretii bisericii sunt o prefigurare a evenimentelor care vor cutremura lumea moderna: terorism , modificare genetica, globalizare mondiala sau New Age.

Arsenie Boca este considerat cel mai mare duhovnic roman al secolului XX.  Avea sa moara la Sinaia, unde si-a avut chilia si atelierul de pictura, asa cum a prevestit, la 28 noiembrie 1989, în varsta de 79 de ani. Si-a dorit sa fie înmormantat la manastirea Prislop, la 4 decembrie 1989 prorocind ca aici va fi loc de pelerinaj.

Considerat un ‘fenomen unic în istoria monahismului romanesc’, amintirea Parintelui Arsenie Boca domina si acum, cu putere, locurile prin care acesta a trecut in anii pe care si i-a daruit credintei ortodoxe si Bisericii.

Astfel a devenit mormantul parintelui Arsenie de la manastirea Prislop unul din importantele locuri de pelerinaj din tara, in ultimii ani numarul celor veniti pe 28 noiembrie ridicandu-se la 40 000 de oameni, dupa cum spun localnicii.

error: Content is protected !!